Într-un interviu exclusiv acordat redacției Ghidul Primăriilor, Ion Ștefan, Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației explică autorităților locale către ce domenii prioritare vor fi distribuite fondurile europene cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în perioada 2021 – 2027, cum poate fi sporită capacitatea primăriilor de absorbție a acestor fonduri și cum își propune Guvernul să sprijine finanțarea proiectelor de investiţii publice.
România are acum șansa unică de a accesa 80 de miliarde de euro din fonduri europene în cadrul planului de redresare a UE. Cum vor fi distribuiți acești bani și care sunt domeniile prioritare care vor fi finanțate cu ajutorul acestor fonduri?
După cum a anunțat președintele Klaus Iohannis și Guvernul României, au fost stabilite 12 direcții prioritare, respectiv: sănătate, educație, digitalizare și securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare-inovare, precum și creșterea capacității de reziliență în condiții de criză în domeniul sanitar și alimentar. Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR):
I – Tranziția Verde și combaterea schimbărilor climatice;
II – Serviciile Publice, dezvoltarea urbană și valorificarea patrimoniului;
III – Competitivitate economică și reziliență.
Proiectele de investiţii publice aferente domeniilor care se finanţează în cadrul PNRR trebuie să respecte o serie de condiţii: să contribuie la ameliorarea stării economice şi la creşterea capacităţii de rezilienţă a României. Trebuie să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice şi cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziţie publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârşitul anului 2022 pentru minimum 70% din valoarea alocată sub formă de grant şi, respectiv, la sfârşitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant.
Printre proiectele incluse în PNRR sunt cele de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, în valoare de maximum 700 milioane lei. Alte proiecte sunt cele de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism şi cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spaţii de lucru, tehnice, cazare şi desfăşurarea activităţilor instituţionale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiţii în infrastructura educaţională şi dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învăţământ, inclusiv învăţământul profesional şi tehnic, învăţământul dual şi colegii centenare, învăţământul universitar, investiţii în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente şi clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice necesare populaţiei, în valoare de maximum 450 milioane lei. Această sumă se repartizează pe regiuni de dezvoltare: 12,5% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ca regiune mai dezvoltată, respectiv 87,5% pentru celelalte 7 regiuni mai puţin dezvoltate, pe baza criteriilor de repartizare a sumelor între regiuni utilizate la repartizarea sumelor prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, respectiv populaţie şi suprafaţă, respectându-se procentele de alocare astfel cum acestea au rezultat din aplicarea acestor criterii.
Fondurile vor fi alocate şi proiectelor de infrastructură publică din domeniul sănătăţii pentru: extinderea/reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate unităţilor sanitare, dotarea cu aparatură şi echipamente medicale, reorganizarea circuitelor pentru a răspunde condiţiilor igenico-sanitare în vigoare, cu asigurarea unor circuite temporare în caz de epidemii, pandemii şi alte situaţii de urgenţă, precum şi alte măsuri necesare creşterii rezilienţei în sfera oncologică, a bolilor cardio-vasculare şi ATI. Dacă este cazul, înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi noi, inclusiv construcţia de noi clădiri pentru spitale existente, precum şi dotarea cu echipamente medicale, spitale sau unităţi sanitare cu paturi şi policlinici, precum şi pentru alte categorii de măsuri necesare creşterii rezilienţei unităţilor medicale care desfăşoară activităţi publice în domeniul oncologiei şi bolilor cardio-vasculare, inclusiv ATI, în valoare de maximum 500 milioane lei. Prin PNRR vor fi finanţate şi proiectele de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/ utilaje/ dotări independente pentru Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară şi agricultură precum şi cele din domeniul ingineriei precum: maşini şi motoare electrice, microelectronică, tehnologii avansate, sudură şi altele asemenea în calitate de beneficiari finali în valoare de maxim 125 milioane lei.
De asemenea, vor primi alocare europeană şi proiectele de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari sunt operatorii de apă şi canalizare pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare existente, inclusiv pentru aglomerările pentru care numărul de gospodării este sub 2.000 pentru racordarea la reţeaua de canalizare cu condiţia să accepte soluţia tehnică de racordare prevăzută de legislaţia în vigoare pentru aglomerări sub 2.000 de gospodării, în limita valorii de maximum 250 milioane lei. Finanţare vor primi şi proiectele de infrastructură edilitară destinate localităţilor rurale limitrofe localităţilor urbane pentru: apă-canalizare, modernizare/extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităţilor, mobilitate urbană în parteneriat cu localităţile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme inteligente de distribuţie a combustibililor de tranziţie, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităţilor rurale limitrofe localităţilor urbane, în limita valorii de 250 milioane lei. Printre proiectele finanţate se numără şi cele de infrastructură în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi securităţii cibernetice, în limita a 10 milioane lei, precum şi proiectele de transformare/tranziţie digitală, inclusiv prin robot process automation, a serviciilor administraţiei publice centrale şi locale, în valoare maximă de 100 milioane lei.
În ce etapă se află elaborarea unui act normativ prin care să fie reglementate aspecte precum: beneficiarii eligibili pentru accesarea fondurilor și obiectivele de investiții acceptate?
Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanţare în mod direct cu fiecare dintre beneficiarii finali, pe bază de apel de proiecte. Principiul după care se ghidează este primul venit-primul servit. Deocamdată, negocierile sunt în desfășurare până în luna aprilie 2021, în vederea emiterii deciziei Comisiei Europene de aprobare a planului naţional.
Cele 80 miliarde de euro vor fi accesate în cadrul programelor de investiții în derulare sau vor fi dezvoltate noi programe de finanțare?
Banii sunt destinați și pentru proiecte în derulare, dar în special pentru noi proiecte, în domeniile pe care le-am anunțat mai sus.
Cum ar putea fi sporită capacitatea administrativă a primăriilor și a companiilor private pentru absorbția acestor bani?
Acest lucru se poate realiza printr-o colaborare strânsă cu autoritățile de management, organismele intermediare, angajare de personal specializat și/sau instruire prin participarea la cursuri și seminarii organizate de instituții și firme cu rezultate în domeniu, ieșind din logica „concediilor la munte şi la mare”. O altă soluție o reprezintă firmele de consultanță, cele cu un portofoliu de succes.
Preconizați publicarea de ghiduri specifice privind accesarea fondurilor sau sesiuni de instruire organizate prin ADR-uri, astfel încât primăriile să fie informate corect și în timp util?
În contextul descentralizării asumate de guvernarea liberală, ADR-urile vor avea un rol crescut, decizia fiind dusă tocmai la nivel local. Tocmai de aceea, revin și spun că este nevoie de o relație foarte strânsă. În calitate de coordonator operațional pentru programele operaționale regionale, dar și având în vedere atribuțiile de reglementare în domeniul administrației publice, MLPDA are în vedere emiterea unor astfel de îndrumări, imediat după finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană, astfel încât, odată cu aprobarea acordului de parteneriat și a celor 8 programe operaționale, depunerea de proiecte și implementarea lor să nu întârzie niciun moment.
Este oportună o analiză asupra nevoii de finanțare astfel încât să nu existe suprapuneri cu fondurile alocate de la bugetul de stat? De exemplu, beneficiarii eligibili pentru fonduri europene să fie prioritari, iar cei care nu întrunesc condițiile să fie direcționați automat către instituțiile care gestionează fonduri pentru investiții din bugetul de stat?
Nu doar că este oportună, dar o astfel de analiză este obligatorie! De altfel, o primă analiză a fost făcută chiar în conceperea planului de relansare economică al PNL. Avem în vedere această prioritizare și delimitare între obiectivele de finanțat funcție de sursele de finanțare. Tocmai pentru că, prin ambiția măsurilor pe care ni le-am propus, dar și a bugetului generos pe care-l avem la dispoziție, cel mai mare din istoria României, planul nostru este acela al unei dezvoltări rapide, accelerate a României. Această dezvoltare este posibilă și guvernarea PNL a arătat, în acest an, că are capacitatea și dorința de a implementa proiecte.
Cum pot accesa agenții economici, companiile mici și mijlocii parte din aceste fonduri pentru redresarea economică post-COVID-19 sau pentru proiecte de investiții? Există condiții suplimentare pe care IMM-urile trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibile?
Guvernul a adoptat un set de măsuri destinat sectorului IMM, însă pentru a ieși din criză, vor fi necesare resurse suplimentare pentru sprijinirea întreprinderilor. Va trebui să se acorde o atenție deosebită sectorului serviciilor, care este cel mai grav afectat, preconizându-se că unele subsectoare vor suferi o contracție pentru o perioadă mai lungă decât cea estimată pentru sectorul de producție. În acest context, PNRR răspunde recomandării specifice de țară privind facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, aceea prin care ”să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special întreprinderile mici și mijlocii”.
Din perspectivă guvernamentală, prioritățile IMM-urilor sunt: reziliența în afaceri, transformarea digitală, inovarea, internaționalizarea afacerii. Parcurile tehnologice, industriale sunt o componentă importantă a economiilor regionale, însă acestea trebuie să dezvolte noi funcții, să ofere noi servicii și să producă noi modele de afaceri pentru dezvoltare. Importanța lor este din ce în ce mai mare, fiind recunoscute drept promotoare ale unei economii inovatoare și competitive, sprijinind atât creația, cât și creșterea și dezvoltarea economică regională. Prin investiții în dezvoltarea ecosistemelor antreprenoriale și industriale, dezvoltate în parteneriat între autoritățile publice locale și întreprinderile mici și mijlocii, se va contribui la asigurarea de locuri de muncă. Pentru a crește nivelul de competitivitate, întreprinderile din România au nevoie de o dezvoltare semnificativă tehnologică, prin robotizare și automatizare, inclusiv tehnologii verzi și digitale, de o reorientare a modelelor de business către avantaje competitive bazate pe valoare adăugată ridicată și de investiții. Motivațiile IMM-urilor românești și a întreprinderilor mari pentru implementarea automatizării și robotizării sunt creșterea calității produsului și creșterea volumului producției. Complementar POR, PNRR, prin fondurile alocate, va îmbunătăți climatul de afaceri, va favoriza investițiile și va promova creșterea dimensiunii și productivității IMM-urilor. În vederea finanțării IMM-urilor, vor fi dezvoltate instrumente financiare noi care să ducă pe termen mediu la o transformare modernă a economiei românești prin stimularea capitalizării companiilor, asigurarea lichidității în economie prin scheme de garantare a instrumentelor de plată, încurajarea investițiilor private în domenii economice strategice printr-un fond de investiții de tip private equity, cu o capitalizare de 100.000.000 euro.
Orice alte considerații pe care doriți să le adăugați.
Planul Național de Redresare și Reziliență deschide pentru România o serie de perspective pe termen lung dintre care amintesc:
PNRR are în vedere consolidarea statului de drept, sustenabilitatea finanțelor publice, flexibilizarea pieței muncii, dar și consolidarea capacității de implementare a proiectelor de infrastructură;
Susține creșterea economică a României pe termen lung cu impact asupra calității vieții populației;
Prin transformarea digitală permite modernizarea și îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate populației;
Asigură atragerea de investitori, creează locuri de muncă și permite accesul mediului de afaceri la tehnologii noi, automatizări industriale, robotizări precum și la alte instrumente care permit creșterea productivității muncii și îmbunătățesc poziția competitivă pe piața europeană a mediului de afaceri;
Promovează investiții verzi, prietenoase cu mediul care asigură implementarea de proiecte de investiții care promovează conceptul de dezvoltare durabilă;
Prin reformele propuse îmbunătățește considerabil calitatea vieții și a serviciilor publice prestate populației;
Consolidează statul de drept prin îmbunătățirea accesului populației la serviciile din domeniul justiției.
Președintele Consiliului Județean Vrancea, Cătălin Toma, a condus astăzi, 23 octombrie 2020, prima ședință din mandatul 2020-2024 al noului legislativ județean.
Situația voturilor pentru Consiliul Județean Vrancea, după numărarea voturilor din 356 de secții (din 359 per total județ), reprezentând 99,16 % din secții, este următoarea:
Ministrul Lucrărilor Publice Dezvoltării și Administrației, deputatul Ion Ștefan, a participat în acest an la peste 20 de ședințe ale comisiei de lucru din cadrul Ministerului Transporturilor care se ocupă de viitoarea Autostradă Moldova (A7). Ion Ștefan a urgentat multe din etapele premergătoare începerii lucrărilor, astfel că în ultimele săptămâni mai multe utilaje ale firmelor specializate au trecut la studiile geo-tehnice necesare în această perioadă și la întocmirea actelor pentru eliberarea certificatelor de urbanism. În tot acest timp, Marian Oprișan s-a autoizolat în căsoaia de la Bolotești, de teama COVID-ului probabil, absentând de la toate ședințele CJSU Vrancea, și a ordonat publicarea unor comunicate de presă în care se laudă cu ceea ce… nu a făcut de când este la putere în Vrancea. Adică de 28 de ani.
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) a aprobat contractele de finanțare pentru Programul privind elaborarea și/sau actualizarea Planurilor Urbanistice Generale (PUG) şi a Regulamentelor Locale de Urbanism (RLU), în conformitate cu HG 525/1996, cu modificările și completările ulterioare.
S-a făcut un nou pas către elaborarea documentației tehnice pentru Autostrada Moldova (A7), porțiunea dintre Focșani și Buzău! După ce săptămânile trecute, la sediul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au fost ședințe de lucru la care a luat parte și ministrul vrâncean al Lucrărilor Publice, Ion Ștefan, marți, 14 iulie, la Consiliul Județean Vrancea a fost înregistrată solicitarea firmei Consitrans SRL către autoritatea județeană de a elibera certificatul de urbanism și de vizare planuri pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate și Proiect Tehnic pentru autostradă. O cerere similară a fost depusă și la CJ Buzău. Consiliul Județean Vrancea trebuie să elibereze acest certificat pentru că Autostrada Moldova, porțiunea Focșani-Buzău, traversează județul Vrancea dinspre sud către nord. Firma care elaborează SF-ul și PT-ul pentru A7 îi cere lui Marian Oprișan, șeful CJ Vrancea, să răspundă cu prioritate solicitării, după cum se arată în documentul înregistrat la CJ. ”Dat fiind faptul că acest proiect este unul din proiectele prioritare pentru Ministerul Transporturilor, vă rugăm să ne susțineți în promovarea investiției, prin transmiterea celor solicitate, într-o perioadă de timp cât mai scurtă”, se arată în actul oficial.
la finele săptămânii trecute, prin Programul Operațional Regional, o tranșă de 418.701,70 lei, pentru proiectul pe bani europeni „Creșterea performanței energetice pentru clădirea tip Internat și clădirea Cantină a Colegiului Tehnic „Gh. Asachi” Focșani, inclusiv lucrări conexe”.
Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, 10 iulie, alocarea a 327.278.000 de lei din Fondul de intervenție la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale.
