Categorii
Administrație Cultură

Președintele Cătălin Toma a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru proiectul ”Reabilitare energetică şi lucrări conexe Galeriile de Artă”

În perioada imediat următoare vor demara lucrările pentru reabilitarea energetică a Galeriilor de Artă, din Bdul. Unirii nr. 57A, după ce președintele Consiliului Județean Vrancea, Cătălin Dumitru Toma, a semnat astăzi ordinul de începere a lucrărilor.

Proiectul este implementat de Consiliul Județean Vrancea și este finanțat din fonduri europene în cadrul POR 2014 – 2020.  Valoarea totală a proiectului este de 1.350.391 lei.

Obiectivul general al proiectului vizează creșterea eficienței energetice în clădirea publică Galeriile de Artă, prin derularea de lucrări de intervenție cu scopul termoizolării clădirii, modernizării instalației de preparare şi distribuire a agentului termic şi a apei menajere, instalarea sistemelor de climatizare, modernizarea instalației de iluminat, inclusiv utilizarea de surse regenerabile pentru asigurarea necesarului de energie, precum şi alte lucrări conexe.

Categorii
Cultură

50 de noi obiective culturale din Vrancea au primit avize favorabile construirii de la MLPDA

Ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, Ion Ștefan, a aprobat ordinul privind modificarea, completarea și înlocuirea Anexei la Ordinul viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1850/2016 pentru aprobarea Listei sinteză a obiectivelor de investiții din cadrul Subprogramului ”Așezăminte culturale”. Din prezentul ordin fac parte 2.157 de obiective, la nivelul întregii țări, dintre care 50 sunt în județul Vrancea. Pentru Vrancea, față de precedentul ordin, au fost adăugate trei noi amplasamente, la solicitatea autorităților publice locale, pentru construire așezăminte culturale în comunele Câmpineanca, Negrilești și Păunești.

În atașament puteți consulta lista completă a amplasamentelor aprobate pentru Subprogramul ”Așezăminte culturale” în județul Vrancea.

Categorii
Cultură

Cadou muzical oferit de vrânceanul Alin Stoica în prag de sărbători – colinda „La mulți ani Române”

În pragul sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, interpretul de muzică Alin Stoica oferă vrâncenilor și nu numai un cadou muzical. Chiar dacă vremea de afară aduce mai mult a toamnă târzie dacă nu chiar a primăvară, Alin ne reintroduce în lumea de vis a colindelor, în peisajul hibernal unic al munților Vrancei, colinde așa cum le cântau bunicii și străbunicii noștri.  Tradiție, melos, brad împodobit, toți ai casei în jurul mesei, iată ingredientele unor sărbători reușite și nu putem decât să ne exprimăm satisfacția că un tânăr vlăstar al Vrancei duce mai departe muzica populară, așa cum ani la rândul au făcut-o și alți intepreți care s-au aplecat asupra acestui gen de muzică. Îți mulțumim, Alin, și succes pe mai departe în nobila ta misie de a oferi bucurie celor ce te ascultă.

Ca de fiecare dată în pragul sărbătorilor de iarnă, încerc să aduc bucuria în sufletele voastre cu un colind, care sper din inimă să vă placă. Pentru mine, Crăciunul înseamnă naşterea Domnului Iisus Hristos. Îmi aminteşte că în sufletul meu încă există magia de a fi copil. Este o sărbătoare a familiei. Îmi doresc să aveţi parte de cele mai frumoase daruri în spiritul Crăciunului, năzuinţa de a visa, credinţa că veţi reuşi şi dragostea celor din jur. Crăciun fericit!”, scrie Alin Stoica, neuitând să mulțumească familiei care l-au ajutat în realizarea acestui videoclip: părinților, bunicilor, mătușii Maricica și cumetrilor săi.

Muzica și versurile îi aparțin lui Alin Stoica, fiind acompaniat de George Ichim (acordeon), Răzvan Bădurlă (vioară), și Ciprian Mateiu (saxofon sopran). Masterizarea și sunetul îi aparțin lui Mugurel Chiper, orchestrația în studio a fost realizată de Ionuț de la Sighet, iar producția video poartă semnătura lui Octavian Nica.

Categorii
Cultură

Maria, Regina României, vine la Focșani

Cea mai interesantă producție cinematografică a momentului: „Maria, Regina României”, având în rolul principal pe distinsa actriță originară din Focșani, Roxana Lupu, poate fi vizionată și la Focșani. În regia italianului Alexis Sweet Cahill, filmul este povestea României în dificilul an 1919 și istoria unei Doamne fără pereche: Queen Marie of Romania. Cei care doriți să evadați din cotidianul insipid al sfârșitului de săptămână și să descoperiți cum arătau oamenii de Stat din epoca României Mari, vă rugăm să pășiți în Sala „Balada” a Ansamblului Folcloric „Țara Vrancei”. Veți vedea nu doar o țară abandonată de Marile Puteri după sacrificiile unui război devastator, ci mai ales un personaj pe care doamnele politicii românești ar trebui să-l ia ca model: Maria, Regina României. Felicitări părinților care au educat-o pe delicata actriță Roxana Lupu, exemplu pentru tinerele de pe băncile Școlii, care aspiră la teatru și film! Felicitări Roxana Lupu pentru acest rol fabulos, de care v-ați achitat cu onoare și rafinament! Ne simțim și noi mai frumoși pe interior și mai plini de caracter.

Filmul va rula sâmbătă și duminică (9 și 10 noiembrie) de la ora 19 și săptămâna următoare, 16 și 17 noiembrie, de la aceeași oră.

Dr. Romeo-Valentin MUSCĂ

Categorii
Cultură

Lansare de carte la Odobești: Teodor Burada – „Testamentul meu”

  • Diaspora românească și autoritățile italiene din Borgaro Torinese, la Odobești

Târgul de carte, organizat de Biblioteca Județeană Vrancea, poposește, din nou, vineri, 1 noiembrie 2019, la Odobești. Pentru a doua oară, organizații neguvernamentale ale românilor din diaspora vor participa la etapa odobeșteană a Târgului de carte. De această dată vor onora evenimentul autoritățile locale din Borgaro Torinese, însoțite de responsabilii instituțiilor de educație și cultură. Este o ocazie ideală pentru a descoperi Orașul Viilor Domnești, instituțiile de învățământ din localitate – mai precis Liceul Teoretic – și simbolul subteranelor unde se învechește vinul din Podgorie – Beciul Domnesc. Prilejul vizitei este lansarea volumului primului intelectual public care a scos Odobeștii din ruralitate și l-a înscris în istoria culturii române: Teodor R. Burada (1800-1866), „Testamentul meu” (Ed. Terra, Focșani, 2019), publicat de Casa de Cultură din Odobești. Oaspeții vor fi primiți la ora 11 de către primarul localității Nicolaș Gh Daniel, va urma o vizită la Liceul Teoretic „Duiliu Zamfirescu”, unde gazdă va fi directorul instituției, profesorul Taman Nelu, iar de la ora 12, la Sala de lectură a Bibliotecii Publice Odobești, odobeștenii și oaspeții se vor întâlni pentru evenimentul cultural. Acest moment de suflet pentru oraș a fost posibil grație sprijinului directorului Bibliotecii Județene, Doamna Oana Raluca Berechet. Vă invităm, dragi iubitori de cultură din podgorie să participați la revenirea acasă după două secole a lui Teodor Burada, fiul preotului Radu și al prezbiterei Elena de la Biserica Sf. Cruce, sub forma unui volum memorialistic de excepție. Nu întâmplător, la această manifestare vor participa invitați din Italia, țara unde poposea în 1827 Teodor R. Burada, în peregrinările sale europene.

Dr. Romeo-Valentin Muscă

Categorii
Cultură

Istoricul vrâncean Adrian Gabor (1959-2017), comemorat la Odobești

Casa de Cultură din Odobești organizează, miercuri, 23 octombrie 2019, ora 11, comemorarea istoricului Adrian Gabor. Născut în 1959 la Irești, în Vrancea arhaică, ar fi împlinit anul acesta 60 de ani. Fost absolvent al Seminarului Teologic din Buzău și al Facultății de Teologie din București, Adrian Gabor a urmat studii strălucite în domeniul teologiei, cu specializarea Bizantinologia și Istoria Bisericească Universală, obținând titlul de doctor al Universității de Științe Umaniste „Marc Bloch” din Strasbourg, în 1996. A revenit la Facultatea de Teologie din București, implicându-se în reformarea învățământului teologic, slujind cu credință și devotament Biserica până în ultima clipă a vieții.

Cu ocazia comemorării  va fi prezentat volumul „Biserică și Stat. Perspective teologice și istorice. Studii în memoria Părintelui Profesor Adrian Gabor”, volum coordonat de Vasile-Adrian CARABĂ, Sebastian-Laurențiu NAZÂRU și Ionuț-Alexandru TUDORIE (Ed. Istros, Brăila, 2019). Este o formă de recunoștință din partea colegilor, prietenilor și studenților teologi, prin care își arată gratitudinea față de cel care a fost preotul, profesorul, îndrumătorul, omul de acțiune, spirit și sacrificiu ADRIAN GABOR.

Evenimentul va avea loc la Sala de lectură a Bibliotecii Odobești.

Categorii
Cultură

Interpretul Alin Stoica, într-un clip de promovare a vinurilor Vrancei

Îndrăgitul interpret Alin Stoica a lansat un nou videoclip, intitulat „Vinișor de la Focșani”, dedicat „gospodarilor și producătorilor de vin”, după cum declară însuși artistul. Totodată, este și un mijloc de promovare a Vrancei, ținut cunoscut pentru vinurile sale. Melodia „Vinișor de la Focșani” este interpretată împreună cu Orchestra ,,Busuioc Moldovenesc” din Chișinău, dirijată de maestrul Mihai Amihalachioaie. Textul poartă semnătura lui Vasile Voicu, iar muzica îi aparține lui Alin Stoica.

Categorii
Cultură

Sărbătoare a viticulturii românești la Odobești

  • Lansarea celei mai bune lucrări despre un soi de viță de vie din România

Casa de Cultură din Odobești a fost gazda celui mai interesant moment dedicat viticulturii românești din acest an: lansarea volumului monumental despre Galbena de Odobești al cercetătorului Spiru Constantinescu, un proiect finanțat de autor, de la prima fișă a documentării până la tipar. A fost, după părerea noastră, o întâlnire simbolică, într-un moment de răscruce pentru soiurile româneşti, asaltate de soiurile străine, prin tehnologia aplicată şi rentabilitate. Concluzia discuţiilor ne pune în alertă: este ceasul al XII-lea pentru Galbena de Odobeşti, specialiştii susţinând că s-a ajuns aici deoarece Staţiunea din Odobeşti a fost sacrificată în timpul regimului comunist pe altarul cantităţii. De aici scăderea calităţii soiurilor autohtone şi căderea în dizgraţie a Galbenei de Odobeşti. A urmat lovitura de stat din decembrie 1989, sistarea finanţării din partea Statului şi inexorabila trecere pe autofinanţare, adică intrarea în regim de avarii deoarece cercetarea nu se face cu pomană de la marii procesatori, nici cu rugăciuni pentru ploaie pentru a obţine producţii mari, să putem plăti salariile.

Lansarea volumului cercetătorului Spiru Constantinescu a tras un mare semnal de alarmă pentru salvara Galbenei de Odobeşti. Depinde dacă Ministerul Agriculturii aude vocea specialiştilor, iar producătorii autohtoni vor fi convinşi de contabili că soiul este rentabil. Dorim să mulţumim celor care au participat la eveniment, în primul rând publicului nostru fidel, apoi persoanelor cu responsabilităţi: ec. Nicolaș Gh Daniel – primarul Oraşului Odobeşti; ing. Vasilică Oancea – reprezentantul Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole(O.N.I.V.); Gheorghe Anghelache – responsabilul Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.); Alexandru Cotea– președintele Federației Viticultorilor Vrânceni; Vicol Constanta – directorul Laboratorului pentru Analiza Calității Vinurilor și Băuturilor Alcoolice Vrancea; Dr. Costel Tică, fost director al Stațiunii Viticole; Dr. Costică Vartic – autorul cunoscutului concept al Reconversiei; ing. Puiu Stănciulescu – viticultor profesionist din Podgoria Odobești; echipa de cercetători ai Stațiunii din Odobești: Maria Pușcalău, Oana Bosoi, Camelia Dârloman și dr. Ghică Mihu, directorul Stațiunii; Mircea Rond – președintele Comunităților Evreiești din Vrancea, precum şi foștilor cercetători ai Stațiunii şi directorilor de instituţii. În fine, din tot sufletul mulţumiri Domnului Spiru Constantinescu, care prin acest volum de o ţinută intelectuală de mare clasă demonstrează că se poate face cercetare ştiinţifică şi în afara centrelor universitare, dar cu bani de acasă, cu muncă multă şi sacrificii. Mulțumim Doamnei Anca Halasz, fiica autorului, grație căreia odobeștenii au putut să se întâlnească într-o zi frumoasă de toamnă cu autorul şi volumul care va fi cu siguranţă premiat de Academia de Ştiinţe Agricole! Măcar atât poate face şi Academia, dacă politici naţionale de salvare a soiurilor autohtone de tipul Galbenei nu este în stare, nici de finanţarea cercetării nu se ocupă!

Dr. Romeo-Valentin Muscă

Foto: Primăria Odobeşti

Material preluat de pe pagina Casa de Cultură Odobești

Categorii
Cultură

Gară pentru noi – un proiect al renașterii unei clădiri – simbol pentru Odobești

Casa de Cultură „Constantin C. Giurescu” din Odobești a găzduit luni, 14 octombrie 2019, de la ora 12, un eveniment cultural denumit generic „Gară pentru noi”, un demers prin care se încearcă aducerea în atenția contemporanilor o instituție  și un om. Este vorba de Gara din Odobești, cu calea ferată de pe Valea Putnei, și publicistul Aurel Stanciu-Milcovin. Gara din Odobești este (mai degrabă a fost) instituția care a introdus Odobeștii în economia românească la sfârșitul secolului al XIX-lea, racordând Podgoria la rețeaua de căi ferate.

La eveniment, organizat de directorul Casei de Cultură, Romeo-Valentin Muscă, având sprijinul Primăriei Odobești, în parteneriat cu Liceul de Agricultură și Industrie Alimentară și Liceul Teoretic „Duiliu Zamfirescu” din localitate, a fost invitat publicistul Radu Borcea, care a delectat asistența cu istorioare despre activitatea lui Aurel Stanciu, cei doi fiind colegi la Ziarul „Milcovul” din Focșani și prieteni apropiați.

Atât istoria gării cât și compoziția „Trenului de la Odobești” au fost prezentate sub forma unui film documentar, realizat de fiul jurnalistului, Silviu Stanciu, căruia i-a surâs șansa de a se întâlni în preziua realizării filmului cu Gheorghe Ostafie (foto), pensionar odobeștean, acar la Halta Burca și contemporan trenului mic, foarte amabil în a oferi informații prețioase despre activitatea sa și rețeaua feroviară din Vrancea. A onorat invitația de a fi prezent și la eveniment, cu aceeași disponibilitate a detalierii, mai ales pentru tinerii aflați în sală, despre istoria feroviară a Odobeștiului.

Printr-un documentar de colecție realizat în anii ʼ70 pentru Televiziunea Română, Aurel Stanciu-Milcovin a asociat pentru totdeauna numele său Gării și Orașului Odobești lăsându-ne, poate, cel mai emoționant documentar despre această localitate de poveste.

Unul din reportajele difuzate într-o zi de duminică de Televiziunea Română, în cadrul emisiunii „Viața satului”, realizată de inegalabilul Gheorghe Verman, începea astfel: „Vă mai amintiți de reportajele despre și cu trenul de la Odobești? Vă prezentăm imagini cu acest pitoresc mijloc de transport care, de mai multe ori pe zi sau chiar și pe noapte, coboară din inima Țării Vrancei, de la Vidra, stația Burca, la Odobești și retur. Nu știm dacă oamenii își potriveau ceasurile după mersul trenului de la Odobești, dar cert este că pentru unii dintre ei existența lor era strâns legată de cea a acestui trenuleț. Un tren cam alintat pentru că el are, așa cum alte trenuri nu au, un frumos cântec, cu un titlu pe cât de simplu, pe atât de pătrunzător, „Trenul vine de la Odobești. Numai că, de câtva timp, trenul nu mai vine pentru simplul motiv că nu mai există”.

În acea secvență, realizată în Odobeștii anilor 1979 – 1980, reporterul își exprima mirarea la imaginea pustie a gării, de obicei aici venind sau plecând trenuri, cu forfotă de oameni, bagaje… Impiegatul din acea vreme, Ilie Pătrașcu, a lămurit lucrurile, spunând că până prin anul 1976 gara era animată de cei care foloseau trenul de călători. Însă în urma desființării trenului de cale îngustă, care parcurgea 23 de kilometri până la Burca, totul s-a redus la transportul de mărfuri, în cuantum de aproximativ 22.000 de tone lunar. Nemaifiind tren de călători s-a redus și personalul de deservire. Edilul din acea vreme, Mihai Dumitru, își exprima amărăciunea că trenul de călători nu mai circula de pe data de 3 martie1977, deși era de mare folos locuitorilor din Odobești și din comunele limitrofe. Rezolva nu numai problema transportului de persoane dar și a mărfurilor, a produselor alimentare, a unui mare volum de lemn forestier, depozitat în Odobești. Prin desființarea trenului, transportul forestier a fost preluat de o întreprindere din Focșani, unitate care deținea camioane de mare tonaj. Rezultatul a fost creșterea costurilor, în ciuda cererilor de a se reveni la transportul feroviar, mult mai avantajos. Un transport pe zi cu trenul echivala cu 50 camioane, care consumau foarte mult combustibil în comparație cu cel necesar unei garnituri feroviare. Pe distanța Odobești – Burca se consumau aproximativ 1 tonă de cărbune, 5 kilograme de ulei mineral, 5 kilograme de motorină, 5 kilograme valvolină. După ce s-a renunțat la transportul feroviar, locomotivele, deși erau în stare bună de funcționare la acea dată, au devenit piese de muzeu,  înstrăinate fie pe la Tecuci, Galați sau Tg. Mureș. Vagoanele au avut și ele aceeași soartă,  fiind risipite prin țară sau dezmembrate. Tot în reportaj, un președinte de cooperativă din Vidra opina că localitatea, în perspectiva dobândirii statutului de oraș, avea nevoie de un flux sporit al transportului de marfă și călători, prezența trenului fiind mai mult decât necesară. Primarul comunei Bolotești, Ion Drăgan, se plângea că prin desființarea trenului, al cărui traseu parcurgea 15 kilometri prin comună, navetiștii erau siliți să apeleze la transportul rutier, în acei ani o mare problemă.

Dacă rațiunile de atunci, economice, nu au putut împiedica desființarea acestui tren,  poate acum oportunitatea afirmării și dezvoltării turismului din Vrancea să repună pe șine această „jucărie din povești”, astfel încât, „aducând și om, și dragoste”, trenul să revină de la Odobești.

Din aceste considerente Casa de Cultură a reluat, la Zilele Culturii Odobeștene, tema Gării, importanța salvării acestei clădiri simbol, de unde pleca, spre centrul orașului, Bulevardul Gării.

Jurnalistul Radu Borcea a schițat o scurtă biografie a lui Aurel Stanciu-Milcovin.  S-a născut la poalele Măgurei, în satul Găgești, într-o zi de sărbătoare, de Ovidenie, pe 21 noiembrie 1934.  Aparținând vremurilor când scriitorii erau tributari  bunului simț, stărilor extrem de sensibile în care domina noblețea scrisului, în compania unor opere de seamă,  Aurel a îndrăgit lectura și muzica, Dumnezeu dăruindu-l și cu înclinații muzicale.

Provenea dintr-o familie modestă, cu mulți frați și surori, însă a găsit resursele de a se dedica meșteșugului cuvântului, studiind și lecturând asiduu. De la vârsta de 8 ani se dedică scrisului și primelor sale încercări literare. Absolvă doi ani în unul singur, la Școala numărul 2 din Focșani, certificatul de absolvire a clasei a cincea obținându-l la trei luni după cel de clasa a patra. Încurajat și de mama sa adoptivă, Elena Cherecheș, tânărul Aurel și-a urmat destinul,  pe lângă școlile profesionale absolvite,  fiind nelipsit colaborator al unor publicații ale vremii. Este considerat cel mai tânăr redactor șef din țară, la nici 18 ani. A urmat celebra Școală de Literatură din București, unde a fost prieten cu regretatul poet Nicolae Labiș, pe amândoi legându-i o prietenie frumoasă și sinceră. A absolvit Facultatea de Ziaristică, iar în anii ce au urmat, Aurel Stanciu a colaborat cu numeroase publicații din țară. Alătură numelui său pseudonimul literar Milcovin, cu care rămâne în conștiința publică.  Talentul muzical-componistic i-a fost răsplătit prin difuzarea la Radioteleviziunea Română a unor melodii ce au prins la inimile vrâncenilor, printre care cea mai cunoscută este „Trenul vine de la Odobești”.

În lucrarea „Antologia scriitorilor vrânceni”, editată de profesorul Culiță Ioan Ușurelu, Aurel Stanciu mărturisea:

„La cei aproape nouă ani aveam deja, sub patronajul tatălui meu, o îndrumare meticuloasă, literar-muzicală, dovadă că prima mea creaţie era o parodie după Eminescu, „De ce nu-mi vii?”, consacrată ninsorilor abundente, sufocante, cu care s-a pomenit trenul mic de pe linia Odobeşti-Burca. […]

Vezi, viscole, sosesc, se duc,

Iar mătăluţă, tren năuc,

Între zăpezi vei rugini

Şi îmi explic de ce nu vii.

Şi nici măcar de Anul Nou

N-o să mai ieşi tu din depou

Şi o s-ajungi să te îmbeţi

La Vităneşti şi Cucuieţi…

Aveam aici, la depoul mic, locomotiva mea preferată, una cu seria „859” cu hornul scurt, ca o căciulă căzăcească şi foarte ascultătoare. Rareori sărea de pe linie. O iubeam pur şi simplu. N-am uitat-o. I-am copiat linia şi ritmul melodic chiar şi în ceea ce a devenit în ani „Trenul vine de la Odobeşti”.

Original și neconvențional, Aurel Stanciu Milcovin a găsit un mod inedit și plăcut de a arăta fragilitatea caracterelor noastre, de creatori, dar şi de mistuitori ai unor valori și tradiții, urmându-ne viața  pe întortocheatele șine ale destinului. A iubit viața și, prin umorul său, a știut să depășească multe cumpene, cu un optimism molipsitor.

Acum, când se împlinesc, pe 20 octombrie 2019, trei ani de la trecerea sa în lumea șoaptelor, ni-l imaginăm pe necontenitul îndrăgostit al frumuseților Vrancei venind

Dinspre Milcov, din podgorie

Ca o umbră iluzorie,

încheindu-și romanul vieții sale pământene cu următoarele cuvinte:

Toamna, când s-au dus cocoare,

S-a desprins din stolul mare,

Amăgit de soare, un cocor

S-a întors să mai sărute

Cuibul razelor pierdute

Umbrele tăcute care mor…

Autorul acestui articol prezintă celor implicați în organizarea evenimentului mulțumirile sale profunde.

(Silviu Stanciu)

Categorii
Cultură

„Gară pentru noi” – eveniment cultural la Odobești

Casa de Cultură „Constantin C. Giurescu” din Odobești vă invită luni, 14 octombrie 2019, de la ora 12, la evenimentul cultural „Gară pentru noi”, un demers prin care încercăm să aducem în atenția contemporanilor un om și o instituție. Este vorba de Gara din Odobești, cu calea ferată de pe Valea Putnei și publicistul Aurel Stanciu-Milcovin. Gara din Odobești este (mai degrabă a fost) instituția care a introdus Odobeștii în economia românească la sfârșitul secolului al XIX-lea, racordând Podgoria la rețeaua de căi ferate. Aurel Stanciu-Milcovin deși era născut în fosta comună Găgești, nu în Odobești, s-a atașat de localitate și a reușit printr-o compoziție de excepție să eternizeze Gara, oferind contemporanilor o creație literar-artistică unică în spațiul moldav, poemul transpus pe note muzicale „Trenul vine de la Odobești”:

„Dinspre Milcov, din Podgorie / Ca o umbră iluzorie / Ca o jucărie din povești / Ca un fel de dulce pacoste / Aducând și om, și dragoste / Trenul vine de la Odobești / Poartă-n el amurgul viilor / Lacrima copilăriilor / Și-n fiorul nebuniilor lui / Surâs de-albine / Are jarul cât al vetrelor / Glasul, cum e al cumetrelor / Roata, nici de sama pietrelor / Nu-i / Și totuși vine / Vine / Purtând pe șine / Poate suspine / Poate nădejdi, și vești, și dor de tine / Vine Printre coline / Adus ca mine / Din Odobești”.

Printr-un documentar de colecție realizat în anii ʼ70 pentru Televiziunea Română, Aurel Stanciu-Milcovin a asociat pentru totdeauna numele său Gării și Orașului Odobești lăsându-ne, poate, cel mai emoționant documentar despre această localitate de poveste. Din aceste considerente Casa de Cultură a reluat la Zilele Culturii Odobeștene tema Gării și propune evocarea personalității publicistului Aurel Stanciu-Milcovin, invitând la manifestare un coleg de generație, jurnalistul Radu Borcea.

Manifestarea de mâine cuprinde mai multe surprize, printre care difuzarea unor imagini în premieră, a unui interviu cu un personaj cheie în funcționarea căii ferate Odobești-Burca, date și informații care vor arăta importanța salvării acestei clădiri simbol, de unde pleca spre centrul orașului, Bulevardul Gării.

Evenimentul se desfășoară cu sprijinul Primăriei Odobești, în parteneriat cu Liceul de Agricultură și Industrie Alimentară și Liceul Teoretic „Duiliu Zamfirescu” din localitate.

Vă așteptăm la Casa de Cultură din Odobești să (re-)descoperim pagini uitate din istoria recentă a Orașului Viilor Domnești!

Categorii
Cultură

Istoria mocăniței din Cheile Tișiței – Vrancea

  • „Trenul vine de la Odobești” a avut un frate mai mare
  • O poveste frumoasă despre o cale ferată ce străbătea Vrancea odinioară, o poveste spusă de bătrâni.

În infrastructura Vrancei a existat, la început de secol al XX-lea, o rețea feroviară vastă, care brăzda pădurile seculare, văile și culmile dealurilor,  acum subiect de poveste pentru copii și nepoți. Un articol preluat de pe site-ul invrancea.ro, cu informații prețioase oferite de Arhivele Naționale Vrancea, relevă că pe lângă traseul feroviar pornit de la Odobești către Burca, plaiurile vrâncene au mai avut o cale ferată care pornea de la Mărășești până la Greșu. Ce trasee turistice ar fi fost aceste două căi în zilele noastre!

Societatea de exploatare si industrializare a lemnului a fost infiintata in 1905 si era condusă de un italian pe nume Castiglioni. In 1907 oamenii se apucă de întins linia de la Mărășești spre munții Vrancei, lucrare încheiată în 1908. Tot de atunci poartă numele de ,,Societatea Anonimă Tișița’’ și este preluată de Contele Mikes. Linia avea cu tot cu ramificații 94 de km. Prin 1919 societatea și-a adus 29 de meșteri cehi și slovaci pentru a schimba o ramificație construită de armata germană în timpul Primului Razboi Mondial si pentru reorganizarea garii de cale ferată din punctul “Ciutele”. Pentru a avea o imagine completă a poveștii, menționez faptul că ,,Societatea Anonimă Tișița” exploata 7.000 de hectare de pădure, avea 94 de kilometri de linie de cale ferată îngustă, 10 locomotive cu aburi, vagoane de marfă și de călători. Linia pornea de la Mărășești, atunci important nod de cale ferată, urma Valea Șușiței trecea prin Răcoasa, Câmpurile, Soveja, tabăra Gălăciuc, Tulnici, Lepșa, Cheile Tișiței până la graniță. Lângă Cascada Putnei exista gara Putna, apoi linia înainta spre Greșu unde se ramifica spre stânga Cheile Tișiței și spre dreapta pe valea Lepșulețului.
În amonte de Greșu, linia continua pe valea Putnei cu ramificație spre Poiana Mărului până în punctul Buniu (confluența Putnei cu pârâul Țiganului). Aici, într-o poiană era punctul de plecare al unui funicular. În anul 1926 societatea este naționalizată și trece sub proprietatea statului, iar intre 1940 – 1941 este scoasă linia de cale ferată, rambleul ei pe anumite porțiuni încă este vizibil și astăzi.

Ghid turistic – Florin Daniel Sima

Sursa: Arhivele Naționale Vrancea

Foto: invrancea.ro

Categorii
Cultură Eveniment

Aurel Stanciu Milcovin, evocat în cadrul Toamnei odobeștene

În cadrul manifestărilor derulate sub egida „Toamna odobeșteană”, ediția 2019, de miercuri 11 septembrie, în preambulul lansărilor de carte, avându-i ca semnatari pe Ionuț Iliescu, Aurora Emilia Apostu, Mihaela Boldeanu, Lelia Pavel, a fost menționat și autorul melodiei „Trenul vine de la Odobești”, regretatul jurnalist Aurel Stanciu Milcovin. Așa cum sublinia și directorul Casei de Cultură din Odobești, Romeo-Valentin MUSCĂ, melodia este „o odă adusă de jurnalistul născut în Găgești acestui spațiu binecuvântat de Cel de Sus, de unde trenul „Vine / Purtând pe șine / Poate suspine / Poate nădejdi și dor de tine”! Din păcate trenul astăzi nu mai vine, din fericire Gara n-a fost demolată […] pentru ca la o „Toamnă Odobeșteană” viitoare să se ajungă de la Focșani în Podgorie cu „mocănița”, ca în vremurile de aur pe care le cântă Aurel Stanciu-Milcovin”.

Cei prezenți la eveniment au putut viziona, în premieră, un montaj audio și video realizat de fiul jurnalistului, Silviu Stanciu, ce cuprinde o peliculă din anii 1974 – 1975, din arhiva personală, cu imagini ale trenului și melodia menționată. Imaginile nu au mai fost difuzate decât în programele Televiziunii Române din acea perioadă. Șansa mare a fost că filmul a putut fi copiat și prezentat astfel spre marea bucurie a celor prezenți în sală.

 

Profesorul Constantin Grigore, un apropiat al jurnalistului Aurel Stanciu Milcovin, a adus chiar câteva completări necesare, din care am aflat că în film este prezentată una din ultimele călătorii ale trenului iar printre personajele prezentate în costume populare a recunoscut câțiva elevi de liceu. În prezent, aceștia trebuie să aibă venerabilele vârste de șaizeci și ceva de ani, dacă nu și mai bine.

În sală a fost prezent și un domn mai  în vârstă, căruia i-am reținut numele de Murariu, și care, cu emoție în glas, ne-a mărturisit că unul din împiegații aflați pe peronul gării odobeștene din film este chiar dumnealui. O revedere, așadar, emoționantă, după aproximativ 45 de ani. Emoții atât de maiestuos rânduite, alături de versuri, pe portativul acestei melodii, autorul declarând în interviul din film: „am copilărit la depoul trenului mic. Tatăl meu a fost mecanic de locomotivă pe trenul acesta trei decenii. Parcă îi cunosc fiecare sunet, fiecare cântec al roții, fiecare curbă, cotitură, fiecare întâlnire a trenului cu un deal, cu muntele chiar, că ajunge până în prispa lui și nu am avut niciodată sentimentul precis că eu voi ajunge, bunăoară, să-i dărui un cântec. Se pare că acest cântec mai mult trenul mi l-a dăruit mie. Mi l-a dăruit chiar prin oamenii aceștia. Oamenii aceștia când merg către munte cântă….” Iată, deci, că pe ecartamentul atât de îngust al șinelor de oțel, se pot revărsa atâtea emoții, atâta muzicalitate și vers. Toamna odobeșteană a repus în discuție ideea preluării de către autorități a gării și reînființarea unei mocănițe care să readucă Odobeștiul pe harta turistică a Vrancei și nu numai. Un vis atât de drag lui Aurel Stanciu Milcovin.

(Silviu Stanciu, aflat la vârsta primelor…. călătorii cu trenul mic)

Categorii
Cultură

Lansare de carte Vasile Lefter: „Frica vine din adâncuri”

Joi, 4 aprilie 2019, începând cu ora 17, la Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” din Focșani are loc lansare a cărţii „Frica vine din adâncuri” a profesorului Vasile Lefter, director al Centrului de Deschidere Hispanică Vrancea. Despre romanul „Frica vine din adâncuri”, Georgică Manole exprimă opinia potrivit căreia, „fiind un reflexiv autentic, Vasile Lefter a creat un roman despre condiţia umană. Scris într-un ritm alert, autorul supune rezolvării problemele create celor ajunşi la bătrâneţe de trinomul anxietate-furie-frică”.

Evenimentul poate fi urmărit live.

Categorii
Cultură Eveniment

Lansare de carte Ion Apostu la Biblioteca „Duiliu Zamfirescu” din Focșani

Marți, 2 aprilie 2019, ora 13.00, are loc la sediul central al Bibliotecii „Duiliu Zamfirescu” din Focșani lansarea de carte a unuia dintre cei mai reprezentativi poeți ai Vrancei, Ion Apostu. Sub Editura „SALONUL LITERAR”, condusă de binecunoscutul scriitor și profesor Culiță Ioan Ușurelu, a văzut lumina tiparului o carte cu un titlu atât de sugestiv pentru toți aceia care au iubit sau iubesc, „CÂNTUL INIMII”. Ca în toate volumele de până acum (cu o excepție), poetul abordează cea mai generoasă temă a creatorilor: IUBIREA. Așa cum se observă, gândurile îndrăgostiților din volum sunt dominate de Prezența Iubitei cu Frumusețea, cu Bunătatea, cu Senzualitatea și Puterea ei de a da Mareție Clipei, după cum prezintă directorul editurii care va fi totodată și amfitrionul evenimentului cultural. La eveniment participă scriitori, jurnaliști și mulți alți iubitori ai poeziei.

Imagini pot fi urmărite live pe