Şedinţă extra-ordinară la CJ Vrancea cu „mai este comentarii” şi o să „vorbeşti dacă îţi dau voie”

cj-vn-20-sept-2016_1 cj-vn-20-sept-2016_2

Şedinţa ordinară din 20 septembrie 2016 de la CJ Vrancea are toate şansele să rămână una extra-ordinară prin modul cum au decurs ostilitățile, pentru că a devenit șablon orice întâlnire între consilierii majoritari și cei ai opoziției. Probabil că legitimitatea rezultatelor obţinute în alegeri conferă o anume aroganță, îndreptată către adversarii politici, fapt întâlnit nu numai la nivel de administrație locală sau județeană, dar și în Parlamentul României. Nu vom face judecăţi asupra fiecărui discurs însă un mod este clar: dacă ai neşansa de a fi în tabăra adversă şi să mai pui în discuţie legalitatea şi oportunitatea unor proiecte care sunt ca şi votate de majoritate, un întreg angrenaj de compromitere și terfelire se pune în funcţiune. Cu atacuri la persoană, cu orgolii nestăpânite care nu mai ţin cont de prezenţa ziariştilor şi a camerelor de luat vederi  – sau poate tocmai de aceea. Cu acuzaţii de populism, prestaţia consilierilor din opoziţie fiind combătută în aceeaşi manieră, dar cu alte cuvinte. Cu greşeli de acord gramatical, contând mai mult volumul şi mai puţin acurateţea discursului. Dar ce mai contează când tot cetăţeanul trebuie să vadă că la cârma judeţului veghează oameni dăruiţi comunităţii, combativi, care nu ar lăsa acest județ pe mâna altora, în ciuda tuturor statisticilor care ne situează la coada clasamentelor. Aşa am aflat că suntem judeţul în care furnizarea apei se face la preţuri printre cele mai mici. Ar fi bine dacă așa stau lucrurile, probabil cu mult mai convenabil, în accepțiunea majorității PSD ca, după ploile torenţiale, să fie lăsate baltă gospodăriile inundate şi cheltuiți banii publici pe festivaluri şi petreceri. Am asistat la o ședință la care președintele CJ acordă permisiunea cuiva de a vorbi, invocând regulamente de sine știute – pentru care și secretarul județului a trebuit să ia act că „vorbești dacă îți dau voie” -, iar dacă argumentele depășeau limita răbdării șefului administrației, puteai auzi de la microfon  „mai aveți ceva de adăugat?” Nu contează vârsta, pregătirea, experiența de viață, ci doar coloratura politică, liderul consilierilor județeni PSD sfidând orice interpelare din partea opoziției prin concluzia că „așa-i când urci la deal cu boii mici”. Ce mai contează dacă şoferul moţăie pe căldură cu motorul autoturismului pornit, perfect (in)conştient de cota de consum a combustibilului, ce mai contează cât costă gunoiul pe care trebuie să-l duci la nu ştiu ce distanţe, pentru o Vrance curat-murdară ori dacă din armata de jurişti nu există niciunul care să pledeze o cauză? Demagogia nu putea lipsi în această atmosferă de lucru: sună foarte bine când îl auzi pe președintele CJ afirmând public că a riscat pușcăria,  lucrând în beneficiul județului, cu sporuri bănești aduse administrației, iar contemporaneitatea, lipsită de recunoștință, nu ar înțelege să-l vadă la panoul de onoare, ci după gratii. Disciplina de partid funcționează ireproșabil, orice gest al șefului administrației județene având o anumită conotație, bine interpretată de oamenii săi, printr-un gest sau grimasă a feței. Până și intervențiile unor consilieri PSD erau regizate și menite a arăta că nimic nu este întâmplător, ci foarte bine pus la punct, cu unic scop de a demonta orice intervenție și discredita pe oricare dintre consilierii opoziției. Toate aceste atitudini denotă că, şi după 26 de ani, încă mai persistă racile ale partidului unic în concepţia unora, potrivit principiului că dacă nu eşti cu noi eşti împotriva noastră. Sunt lucruri care nu se văd dincolo de pereții principalei clădiri din Piața Unirii, de stufoşenia actelor menite să ne facă o viaţă mai bună, de spectacolul burlesc oferit în astfel de ședințe, iar dacă semnalul aroganţei pleacă de la tribuna aleşilor judeţeni, ce să mai pretindem de la oamenii de rând?

(Silviu Stanciu)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *